Uneori, când te privesc,
Nu ştiu dacă creierul meu stă să moară
Sau inima mea devine o moară
care-l macină
tot mai des, când te privesc.
al şaisprezecelea bileţel
Cele mai noi versuri:
Copacii care îmbătrânesc din afară spre înăuntru
Ne naștem cu sufletul înfășuratîntr-o scoarță din straturi de păturicâte o pătură pentru fiecare zi a vieții...
Război incolor pentru clorofilă
Tu ești pionul albEu pionul negruAceia carese sacrifică primiiîn zilele de lunipentru protecția vreunei reginesau...
Miezul nucii tale
Trage draperiile roșu închisale pleoapelorÎnchide ușa camerei guriiprin care-ți ies deopotrivăconsoane care țipăși vocale care...
Alte versuri din acest volum:
al patruzecișioptulea bilețel
Dacă cineva oferă o explicație logică
fenomenului prin care
atunci când mă uit în oglindă
văd un fluture
și atunci când mă uit înlăuntru-mi
văd o molie
îi ofer recompensă
o aripă frântă.