Cercurile nu se mai închid
Triunghiurile nu mai au centre de greutate
Realitatea a devenit linia unui zid
Iar noi nu mai suntem decât niște capete pătrate
În două dimensiuni:
„Nu mai pot” și „nu se mai poate”.
Bidimensionalitate
Cele mai noi versuri:
Copacii care îmbătrânesc din afară spre înăuntru
Ne naștem cu sufletul înfășuratîntr-o scoarță din straturi de păturicâte o pătură pentru fiecare zi a vieții...
Război incolor pentru clorofilă
Tu ești pionul albEu pionul negruAceia carese sacrifică primiiîn zilele de lunipentru protecția vreunei reginesau...
Miezul nucii tale
Trage draperiile roșu închisale pleoapelorÎnchide ușa camerei guriiprin care-ți ies deopotrivăconsoane care țipăși vocale care...
Alte versuri din acest volum:
O lume minunată
E o lume minunată în care veți găsi monștri deghizați în fluturi Care-și uită rădăcinile în momentul în care își părăsesc coconul Și zboară prin dedesubturi sfidând înalturi.
E o lume minunată în care veți găsi
carcase umane umblătoare
goale de orice conținut
cu ochi ficși și glasuri puternice
care transmit același mesaj
"Fericirea e doar un miraj!".
E o lume minunată în care veți găsi puține culori albe, multe culori negre și mai nicio nuanță de gri Curcubee nu mai există de mult în această lume minunată În această lume maculată.