Frunzele sunt oameni cărora toamna le schimbă culorile
ţesându-le fire de păr alb
în păr.
Aşa îşi croiesc aripi de zăpadă
pentru zborul prin ceaţă
spre rădăcină.
Zborul prin ceaţă spre rădăcină
Cele mai noi versuri:
Copacii care îmbătrânesc din afară spre înăuntru
Ne naștem cu sufletul înfășuratîntr-o scoarță din straturi de păturicâte o pătură pentru fiecare zi a vieții...
Război incolor pentru clorofilă
Tu ești pionul albEu pionul negruAceia carese sacrifică primiiîn zilele de lunipentru protecția vreunei reginesau...
Miezul nucii tale
Trage draperiile roșu închisale pleoapelorÎnchide ușa camerei guriiprin care-ți ies deopotrivăconsoane care țipăși vocale care...
Alte versuri din acest volum:
Bidimensionalitate
Cercurile nu se mai închid
Triunghiurile nu mai au centre de greutate
Realitatea a devenit linia unui zid
Iar noi nu mai suntem decât niște capete pătrate
În două dimensiuni:
"Nu mai pot" și "nu se mai poate".